Despre fericire

Citind articolul http://www.dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptaminii/articol/e-ajuns-sa-fii-fericitl domnului profesor Valentin Mureșan mi-am adus aminte de replica asta:

It was right then that I started thinking about Thomas Jefferson on the Declaration of Independence and the part about our right to life, liberty, and the pursuit of happiness. And I remember thinking how did he know to put the pursuit part in there? That maybe happiness is something that we can only pursue and maybe we can actually never have it. No matter what. How did he know that? (The pursuit of happyness, 2006)

În primă instanță mirarea personajului a devenit mirarea mea. Mi-am spus…Da! Așa e! Fericirea e unul dintre “lucrurile acelea” pe care nu le poți atinge, unul dintre lucrurile după care ți-e menit doar să gonești. Ceea ce pare însă lipsit de sens este să spui că ai dreptul la ceva la care nu poți avea niciodată acces. Și ca o consecință m-am gândit că lucrurile ar trebui privite altfel.

“ Căutarea fericirii” – ce înseamnă mai exact asta?

Toți suntem în căutarea fericirii. Dacă ar fi însă să întrebăm ce înseamnă fericire, puțini dintre noi am fi satisfăcuți de propria definiție. Intotdeauna va pendula suspiciunea că fericirea poate însemna mai mult decât cele pe care le-am descris anterior. Poate de aici și “goana” ce pare fi strâns legată de conceptul fericirii.

Pe mine gândul acesta mă face să mă întreb dacă nu cumva se întâmplă să fii fericit și să nu-ți dai seama? Dacă nu cumva goana după fericirea e de fapt goana după a știi să-ți dai seama de momentul în care ești fericit.

Mi-e clar că fericirea e strâns legată de clipă. Și dacă stai să te gândești lucrurile nici nu pot sta altfel. Daca ar avea caracterul unei permanențe nu ar mai fi ceva special, ceva atât de seducător și persistent în istoria omului. Poate că fericirea stă în momentele în care viața prinde o altă culoare, în care ești cuprins de un alt tip de luciditate, în momentele în care simți că există un echilibru între tine și exterior și pe parcursul cărora simți că lucrurile sunt așa cum trebuie să fie, nu neapărat așa cum vrei să fie. Poate că aceste momente stau ca un fel de garanție pentru drumul pe care ți l-ai ales. Dar asta e o doar o presupunere…